MITA – Eseu

Mita reprezinta o suma de bani sau orice alte obiecte date ori promise unei persoane, in scopul de a o determina pe aceasta sa-si incalce obligatiile de serviciu sau sa le indeplinească conform dorinţelor ilegale ale unui individ. Mita poate fi întâlnita şi sub denumirile de: sperţ, spaga sau poate fi redata prin expresii de forma a “ unge osia”, etc.

Legislatie:

Nr. 78 din 8 mai 2000

pentru prevenirea, descoperirea şi sanctionarea faptelor de coruptie

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică următoarelor persoane:

a) care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice;

b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;

c) care exercită atribuţii de control, potrivit legii;

d) care acordă asistenţă specializată unităţilor prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa;

e) care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistenţă specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale;

f) care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie;

g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a) – f), în condiţiile prevăzute de lege.

De ce dam spaga?

Dam saga pentru ca acest lucru ni se pare un lucru normal chiar daca este in afara legalitatii. Totul incepe de la un proiect. Ex.: examen, drum la spital, sau o afacere. Ne interesam in stanga si in dreapta, doar acolo unde trebuie nu (ca asa e romanul), si auzim de la prieteni, familie, etc., „ca fara spaga nu se poate”. De fapt, se poate dar alegem varianta cu cea mai putina rezistenta.

De ce luam spaga?

Exista institutii (ex: spitale, scoli, licee, inspectorate) in care isi desfasoara activitatea un exod de personal prost platit. Este absurd sa ceri unui medic sa isi faca treaba „ca la carte” dupa ce si-a tocit coatele in facultati, a stat treaz noptile nu facand altceva decat studiat si are salarul mai mic decat al unei femei de servici de la vreo banca. Daca se taie spaga raman spitalele cu un puhoi de bolnavi neavand cine sa se ocupe de ei, doctorii au emigrand sau schimbandusi domeniul muncii.

Nevoile omului (piramida lui Maslow) are mai la baza mancarea si conditiile bazale decat respectul de sine. Nu va muri nimeni de foame din cauza unui ideal. Mai mult, datorita comunismului, am s-a “fusarit” cam tot ce inseamna ideal.

De ce sa te abtii de la acest “viciu”?

A da mita este o inselatorie curata. De ce sa dai mita cand deja ai platit pentru acel serviciu din impozitele si taxe trase din salariu si alte venituri. In consecinta nu este rentabil. Coruptia are un effect negativ asupra societatii in care traim.

Pe plan politic: este un obstacol de dimensiuni exagerate in calea democratiei si domniei legii. Institutiile statului isi pierd legitimitatea si increderea dupa ce sunt folosite in interese private.

Pe plan economic: coruptia afecteaza distributia si alocarea fondurilor, acestea fiind canalizate pe proiecte mari si costisitoare, in defavoarea unor proiecte mici si mai putin spectaculoase dar mult mai necesare. Coruptia descurajeaza investitiile si creeaza confuzie in economia de piata, asadar afectand competitia.

Pe plan politic coruptia submineaza incredera populatiei in sistemul politic, o astfel de situatie favorizeaza ascensiunea unor lideri radicali care vor transforma avutul public in societate personala. Ex: vezi inainte de `89.

Mediul inconjurator: lipsa si neaplicarea reglementarilor pentru protectia mediului favorizeaza dezvoltarea industriilor poluante si exploatearea excesiva a resurselor naturale.

Mai multe despre spaga

Spaga o dam cand ne simtim amenintati sau vrem sa beneficiem de tratament special din partea unui functionar public. Daca dai o spaga cuiva iti bati joc de persoana ta, inseamna ca esti slab si altcumva nu poti depasii un obstacol decat oferind bani si/sau foloase necuvenite cuiva. Dimpotiva putem lupta pentru a obtine ceva ce ni se cuvine spunand ceea ce gandim si lasand mentalitatea comunista deoparte.

Personajul “Spaga”

Acest tip pe nume Spaga e peste tot. E mai rau ca Dracu`. Acesta poate lua forme precum: termopane, cafea, tigari, mai nou si caltabos, cea mai frecventa fiind plata in bani. Cafeaua si tigarile sunt “mostenite” de pe vremea raposatului dictator Nicolae Ceausescu, cand aceste doua bunuri de consum erau rare, asadar folosite pe post de spaga.

Iata o aventura din multele intamplari ale voinicului “Spaga”:

“Luni (de fapt nu era luni, zic luni sa fie fluent) domnul Popescu merge la servici, cu masina proprie (un Warburg verde cu numarul de inmatriculare predestinat “MS 50 DAU”) acesta fiind zidar la o firma privata de pe Strada Paraului. Fiind in intarziere acesta calca pedala mai mult decat suficient, neobservand ca acul indicator al vitezometrului indica o viteza nu chiar legala. La intersectie, un echipaj al politiei rutiere, statea mandru si tantos. “Organele” observa Warburgul domnului Popescu, drept urmare este tras pe dreapta.

Domnul Popescu observand “organul” indreptandu-se spre el isi pregateste actele, in acelasi timp strecurand o bancnota de 50 de RON intre filele talonului. Agentul Moldovan, organul de politie care face parte din echipaj, face ce a fost invatat si antrenat sa faca si anume sa aplice legea.

Agentul Moldovan: Bunaziua! Agentul Moldovan, va rog sa prezentati actele la control

Popescu: Desgur!

Agentul Moldovan oservand bancnota o scoate intrun stil cat sa poate de misel (baga actele in buzunar si cu mana scotand bancnota). Apoi inmaneaza actele, fara nici un pic de nerusinare, domnului Popescu, acesta din urma continuandusi drumul spre servici in acelasi stil “Need For Speed”. Nu trec zece metrii de la oprirea “organelor” ca domnul Popescu da peste un copil care trece strada regulamentar pe trecerea de pietoni.

Taraboiul ce sa creat dupa aceea este demn de un banc. Copilul moare, Popescu fiind acuzat de fapta penala “ucidere din culpa”. Anchetatorii care investigau cazul, pun man pe o caseta de la parcarea unu hypermarket, ce continea intregistrari despre producerea accidentului. Acestia vad cat de usor a fost domnul Popescu lasat sa plece, in cele din putand sa-l acuze pe Agentul Moldovan de fapta penala “luare de mita, primirea de foloase necuvenite si abuz in serviciu”, domnului Popescu fiindui adusa si acuzatia de “dare de mita”

Daca fostul angent Moldovan si-ar fi facut treaba de politist, ar fii salvat multe vieti, cea a copilului calcat, a lui, a lui Popescu, a famililor acestora. In concluzie ne dam seama ca mita nu afecteaza doar 2 oameni, ci ii afecteaza pe toti cetatenii in special pe cei cu care au un contact social.

Eu cred ca nu se investeste destul in campanii anti-spaga, acestea fiind aprobate de catre cei care dau si primesc spaga. De aceea aceste campanii nu au chiar efectele dorite de catre cetateni. E la fel ca si cu acele campanii ant-ifumat. Eu nu stiu sa fii auzit pe cineva spunand “ce mi-a folosit Campania asta, m-am lasat de fumat!!” sau “ce bine ca exista ceva de genul Anti-Spaga, mi-a folosit azi cand am incercat sa mituiesc politaiul!!”. Cum “o floare nu aduce primavara” asa si o campanile anti-spaga cu un bugent demn de “cascadorii rasului”, nu aduce prosperitate

Acesta este eseul meu cu tema “MITA”. Am fost destul de entuziasmat ca sa il scriu, una dintre numetoasele motivatii fiind cea de reimprospatare a continutului blogului meu. Despre incadrarea in pagina: nu am vrut sa scriu o gramada de pagini pentru ca stiu ca profesorii nu citesc niciodata tot referatul. Asa ca am zis ca un referat care sa fie citit de un profesor trebuie sa aiba doua, maxim trei pagini. Stiu ca nu veti citi articolul de lege, pentru ca este lung si plictisitor, deci am garantia ca veti citi doar roadele imaginatiei mele, nu si “scriptul” acela de lege.